Principalele sectoare din Grădina Botanică

Deşi amenajată ca un tot unitar, se evidenţiază totuşi trei părţi distincte. Prima parte, are o suprafaţă de circa 10 ha, în care se găsesc diverse amenajări destinate publicului larg. Cea de-a doua ocupă 3,5 ha şi cuprinde Colecţia dendrologică, de o mare valoare ştiinţifică, destinată specialiştilor în domeniu. Accesul publicului larg în acest sector se face numai în grupuri, sub îndrumarea unui ghid. Ultima parte, ocupă o suprafaţă de circa 8 ha şi cuprinde porţiuni cu vegetaţie forestieră, speciile lemnoase predominante fiind: stejarul, salcâmul, arţarul, stejarul roşu, sâmbovina americană şi altele.

Intrarea principală este marcată de un exemplar columnar de salcâm (Robinia pseudoacacia ’Pyramidalis’) şi de un exemplar de stejar columnar (Quercus robur ’Fastigiata’), iar stâlpii porţii sub înveliţi de lăstarii trâmbiţei (Campsis radicans), liană care înfloreşte toată vara. De la intrare vizitatorul este fascinat de măreţia unui exemplar de stejar (Quercus robur), cu vârsta de circa 250 de ani, declarat ca “Stejarul Unirii” în luna iunie 2003.

În partea dreaptă se află Alpinariul, amenajat începând din primăvara anului 1986. Sunt cultivate aici plante specifice zonei montane şi alpine. Dintre rarităţile întâlnite amintim: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), garofiţa (Dianthus spiculifolius), Silene zawadzkii, cădelniţa (Campanula carpatica var. turbinata), Cephalaria alpina, ochiul boului de munte (Aster alpinus), jneapănul (Pinus mugo) şi multe alte specii. În apropiere se află un exemplar de arbore de mătase (Albizia julibrissin), originar din Asia de SV, care înfloreşte toată vara şi încântă prin frumuseţea şi bogăţia florilor sale roz.

Aleea principală a Grădinii este mărginită de garduri vii de cimişir (Buxus sempervirens), de exemplare de cireş japonez (Prunus serrulata ’Kiku-shidare Sakura’) cu ramuri pendente şi cu flori roz involte care se deschid în luna mai. Din loc în loc aleea este întreruptă de ronduri cu flori. În partea stângă se află două exemplare de cedru algerian (Cedrus atlantica) cu portul falnic, iar în faţa lor o colecţie care grupează specii şi soiuri de stânjenei (Iris spp.), în mijlocul căreia vegetează un frumos exemplar de alun cu ramurile răsucite, torsionate (Corylus avellana ’Contorta Pendula’).

Pe alea principală se află amplasat bustul profesorului Pavel Covaci (1913-2006), fondatorul Grădinii botanice, bust realizat de sculptorul Aurelian Antal din Dorohoi şi dezvelit în mai 2010, cu ocazia Zilelor Academice Arădene prilejuite de împlinirea a 20 de ani de existenţă a Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş”.

O bogată colecţie de bujori lemnoşi şi erbacei (Paeonia spp.) amplasată în partea dreaptă a aleii principale, aduce o pată de culoare, în lunile de primăvară când aceştia sunt înfloriţi. Dintre bujorii lemnoşi se evidenţiază Paeonia suffruticosa cu flori involte de diferite culori, Paeonia delavayi şi Paeonia lutea iar dintre cei pereni erbacei amintim pe Paeonia tenuifolia, specie ocrotită de lege, dar și pe Paeonia officinalis.

Rând pe rând pot fi descoperite, în Grădină, lucrările în piatră realizate în 1988, când s-a organizat la Macea prima ediţie a unei tabere de sculptură monumentală în piatră. Dintre acestea „Flora” realizată de Dumitru Paina din Arad, lucrare plină de expresivitate, ce evocă un străvechi personaj protector al lumii vegetale, se află amplasată la intersecţia mai multor alei. Alte lucrări sunt: „Punte ” (autor Liviu Rusu – Bucureşti), „Lăcaş” (Darie Dup – Bucureşti), „Mirabila sămânţă” (Traian Moldovan – Baia Mare), „Tron” (Dumitru Şerban – Arad), „Triptic solar” (Alexandru Grosu – Bucureşti), „Oglinda” (Zoe Ana Pop – Bucureşti), „Melc” (Ioan Grengure – Timişoara), „Cuplu” (Dumitru Paina – Arad), şi „Somnul” (Mihai Păcurar – Arad).

În faţa castelului se află expus bustul lui Vasile Goldiş (1862-1934), mentorul spiritual al Universităţii de Vest ”Vasile Goldiş” din Arad, precum şi Troiţa ridicată de Universitate în anul 2000 cu ocazia împlinirii a 10 ani de la înfiinţare.

De asemenea în Grădină se află şi statuia lui Mihai Eminescu, o lucrare turnată, de mari proporţii, realizată cu mare sensibilitate de sculptorul Pavel Mercea din Bucureşti, originar din Macea. De acelaşi autor sunt realizate şi cele 6 busturi ale poeţilor ardeleni (Andrei Mureşanu, George Coşbuc, Octavian Goga, Lucian Blaga, Aron Cotruş şi Alexandru Negură), busturi care încadrează statuia marelui poet, precum şi monumentul „Glad, Gelu şi Menumorut” amplasat în scuarul din faţa Grădinii Botanice, scuar care-i poartă numele.

În dreapta statuii „Flora” se află un grup de laur (Ilex aquifolium), specie ocrotită ca monument al naturii, care în ţara noastră creşte în mod natural numai la Zâmbru, comuna Gurahonţ, judeţul Arad, şi care impresionează atât prin port, prin frunzişul său veşnic verde cât şi prin fructele sale roşii ce se găsesc pe exemplarele femele.

Apoi se ajunge la sectorul plantelor ornamentale floricole, care sunt grupate după originea lor geografică, şi care bineînţeles, în perioada de vegetaţie, au o mare atracţie asupra vizitatorului. Colecţia a fost înfiinţată în 1984, extinsă pe parcurs şi în prezent ocupă o suprafaţă de 0,2 ha şi cuprinde circa 240 de specii floricole. Dintre rarităţile cultivate aici amintim: Centaurea macrocephala, Eremurus himalaicus, Eryngium agavifolium și altele.

Urmează colecţiile de plante toxice, tinctoriale, medicinale şi aromatice. Acestea deservesc atât studentul şi elevul care învaţă botanica cât şi publicul larg, dornic să pătrundă în acest univers al plantelor, dornic să cunoască o plantă medicinală pentru a şti mai apoi s-o recolteze din natură pentru nevoi proprii, dornic să cunoască plantele care conţin toxine pentru a le evita. Între plantele toxice cultivate aici se află: mătrăguna (Atropa belladonna), virnanțul (Ruta graveolens), mutulică (Scopolia carniolica), degeţelul roşu (Digitalis purpurea), măselariţa (Hyosciamus niger), ceara albinei (Asclepias syriaca), Mandragora officinarum, Rhus orientale, şi alte specii. Colecţia de plante medicinale cuprinde circa 90 de specii, dintre care mai reprezentative sunt: angelica (Angelica archangelica), armurariu (Silybum marianum), coriandru (Coriandrum sativum), cruşânul (Frangula alnus), lemnul dulce (Glycyrhriza glabra), salvia medicinală (Salvia officinalis), etc.

Intrăm în Sectorul ”Legenda”, sector amenajat pe o suprafaţă de 0,5 ha, un sector luminos, care vine cu unele amenajări pe gustul copiilor, fiind realizate, prin tunderea plastică a unor arbuşti (Buxus, Thuja), personaje din poveştile şi basmele cunoscute de copii, cum ar fi: „Capra cu trei iezi”, „Soacra cu trei nurori”, „Făt-Frumos din lacrimă” şi din balada „Mioriţa”. Unele amenajări cum sunt „Monumentul de la Adamclisi”, „Piramidele”, „Sfinxul”, „Templul antic”, ne duc cu gândul la lecţiile de istorie. In centrul acestui sector se află un exemplar de salcâm piramidal (Robinia pseudoacacia ’Pyramidalis’), împrejurul căruia s-a amenajat un frumos rond de flori şi plante aromatice, bordurat cu Buxus. Sunt cultivate aici, pe lângă altele, macul de California (Eschscholzia californica), Oenothera missouriensis, specii de Solidago, şi tufe de trandafiri. Dendrologul poate observa în acest sector mai multe rarităţi cum ar fi: chiparosul de Arizona (Cupressus arizonica), Metasequoia glyptostroboides, Liquidambar styraciflua, şi unele specii de Magnolia.

Se trece apoi în Poiana ”Eminescu”, sector care cuprinde amenajări legate de creaţia marelui nostru poet naţional, dintre care amintim: „Aleea cu plopii fără soţ”, trei momente din poemul „Luceafărul” redate cu ajutorul plantelor prin tundere, un pâlc de mesteceni care aminteşte de „Pădurea de argint”. Această poiană este încadrată de doi tei monumentali, arbore iubit şi cântat de poet.

Colecţia dendrologică, este sectorul cel mai reprezentativ şi mai valoros din punct de vedere ştiinţific. Înfiinţat în 1969, pe o suprafaţă de 3,5 ha, grupează pe de o parte plantele lemnoase (arbori, arbuşti şi liane lemnoase) după originea lor fitogeografică (America de Nord, Asia, Europa, România), iar pe de altă parte urmărind ordinea filogenetică a speciilor. Sectorul se adresează în special dendrologilor şi botaniştilor. Grădina Botanică Universitară Macea se mândreşte cu una dintre cele mai bogate colecţii de plante lemnoase din România. Colecţia este interesantă şi pentru nespecialişti ea având multe valenţe ornamentale tot timpul anului, iarna impresionând în special grupurile de răşinoase, arborii şi arbuşti cu fructe viu colorate, primăvara poposeşte încărcată de flori, mai ales în zona rosaceelor; vara, colecţia are un farmec aparte, însă toamna este cu totul specială, exemplarele diverse de stejari (Quercus spp.), Liquidambar styraciflua şi multe alte exemplare îşi colorează frumos frunzişul parcă întrecându-se între ele.

Rarităţi dendrologice: Abies alba ’Pendula’, Acer carpinifolium, Acer elegantulum, Broussonetia kazinoki, Callicarpa cathayana, Cercis glabra, Cocculus carolinus, Cunninghamia lanceolata, Ehretia macrophylla, Euonymus carnosus, Firmiana simplex, Melia azedarach, Paliurus hemsleyana, Pistacia chinensis, Platycarya strobilacea, Sinojackia rehderiana, etc.

Urmează sectorul cu plante lemnoase ornamentale, loc unde sunt cultivaţi arbori, arbuşti şi liane din specii şi varietăţi cu un pronunţat caracter ornamental aparţinând la diferite categorii dintre care amintim: plante lemnoase cu frunziş aureovariegat (Thuja occidentalis ’Aurea’, Chamaecyparis lawsoniana ’Allumii Gold’, Physocarpus opulifolius ’Luteus’, Viburnum lantana ’Aurea’, etc.), cu frunziş roşiatic (Berberis thunbergii ’Atropurpurea’, Corylus maxima ’Purpurea’, Cotinus coggygria ’Purpureus’, etc.), cu frunziş argenteovariegat, cu frunziş persistent, cu coroană columnar-piramidală, cu coroană globulară, cu coroana plângătoare, cu ramuri torsionate (Salix matsudana ’Tortuosa’, Corylus avellana ’Contorta Pendula’, Robinia pseudoacacia ’Tortuosa’, etc.), forme pitice, etc.

Se trece pe lângă cel mai gros arbore din Grădină, un exemplar monumental de platan (Platanus acerifolia), care are diametru de bază al trunchiului de 195 cm.

Ajungem în dreptul clădirii-laborator, în jurul căreia s-a amenajat pepiniera pe o suprafată de 0,3 ha, unde se află şi sera-înmulţitor precum şi un modest punct meteo. În faţa clădirii vegetează un exemplar de bananier (Musa× paradisiaca), care peste iarnă este protejat cu material vegetal, iar în sezonul de vegetaţie încântă prin frunzişul său deosebit și uneori și înflorește.

Lângă un exemplar secular de tei se află şi bazinul cu plante acvatice, unde pe lângă specii acvatice locale sunt cultivaţi şi nuferi.

În apropiere sunt cultivate şi unele plante termofile, specii mai sensibile, în special la temperaturile scăzute din timpul iernii, fiind originare din zona mediteraneană sau din sudul Chinei (Citrus trifoliata, Rhamnus alaternus, Pistacia chinensis, Chimonanthus zhejiangensis, Firmiana simplex și altele).

Grădina are o colecţie de magnolii ce cuprinde 19 specii ale căror flori sunt deosebit de frumoase.

Spre final se pot vizita Muzeul Botanic al Grădinii, Herbarul, Muzeul Etnografic şi Muzeul Cinegetic, dar şi Castelul de la Macea care găzduieşte Muzeul de Caricatură realizat cu sprijinul renumitului caricaturist Stefan Popa Popa’s.